Regionalizarea si sperietoarea maghiara

Pe agenda publica isi face incet aparitia un subiect extrem de important, mereu amanat din cauza campaniilor electorale din ultimii doi ani: modificarea Constitutiei. Consulatarile cu partidele pe aceasta tema au fost initiate deja de presedintele Traian Basescu. Daca stam stramb si judecam drept, primul subiect ca importanta, inainte de dezbaterile despre desfiintarea unei camere a parlamentului sau cu privire la stabilirea regimului politic in Romania, este descentralizarea, un subiect care ii preocupa de ani buni pe ardeleni. Din pacate, discutiile se impotmolesc mereu la ceeasi intrebare: Cum sa facem regiuni adevarate, functionale, fara sa dam posibilitatea aparitiei unor enclave etnice? Poate ca aceasta este, insa, o falsa tema. In Romania traiesc 1.619.368 de maghiari. E un fapt. O realitate. Ce ar trebui sa facem cu ei? Sa-i ascundem intr-un dulap? Daca vrem sa aplicam principiul subsidiaritatii, un concept preluat si de legislatia romaneasca de la vecinii din Vest, care a ramas pana acum gol de continut si care se refera la apropierea deciziei de cetatean, trebuie sa-l aplicam si in Harghita, in Covasna, in Mures…
Punctul de plecare al dezbaterilor pe tema modificarii Constitutiei este un excelent raport al Comisiei Prezidenţiale de Analiză a Regimului Politic şi Constituţional din România, care a fost finalizat in 2008 si care n-a fost luat in disuctie din cauza iuresului electoral. Din aceasta comisie au facut parte, printre altii, Aurelian Craiutu, prof. univ. dr. ştiinte politice Universitatea Indiana din Bloomington, Mattei Dogan, director emerit de cercetare la Centrul National de Cercetare Stiintifica din Paris, Ioan Stanomir, prof. univ. dr. drept constituţional Universitatea din Bucureşti, sau Radu Carp, conf. univ. dr. drept şi ştiinţe politice Universitatea din Bucureşti. Clujul a fost reprezentat de Dacian Dragos, conf.univ.dr de drept administrativ si drept european la UBB si Veress EMÖD, lector univ. dr. drept Universitatea „Sapientia”, Cluj-Napoca/Miercurea Ciuc iar ca expert a mai fost consultata prof. univ. dr. Rodica Narcisa Petrescu, Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca. Am facut un rezumat al raportului la capitolul dedicat organizarii administrativ-teritoriale:

OPTIUNEA FEDERALA:

Plusuri:
introduce conceptul de autoguvernare politică cu elemente legislative, executive şi judecătoreşti capabile să le asigure guvernarea;
federalismul este asociat în chip semnificativ cu dezideratul apropierii guvernării de cetăţeni
încurajează dezvoltarea unei vieţi locale autentice şi instituirea unui ecran local ce mediază între cetăţeni şi autoritatea centrală

Minusuri

arhitectura federală este greu reconciliabilă cu o tradiţie a statului român, ea nefiind niciodată asumată ca atare după 1918;
o dată preluată, ea poate crea dificultăţi care ţin de discrepanţele de evoluţie dintre diferite zone istorice;
decuparea unor entităţi federate este dificilă, mai cu seamă în contextul în care identităţile regionale au fost erodate;
organizarea federală impune, la nivel instituţional, un grad de sofisticare ce vine însoţit de un cost economic ridicat

Recomandare

este util ca dezbaterea în marginea organizării statului să fie scoasă din spaţiul pasiunilor politice
statul unitar nu garantează, în mod automat, unitatea naţională, după cum, în oglindă, organizarea federală nu este echivalentă cu separatismul etnic

OPTIUNEA REGIONALA

reprezinta o alternativă credibilă la două tendinţe: statul unitar centralizat şi federalizarea
duce cu un pas mai departe două principii cardinale: principiul descentralizării politice, respectiv constituirea unor organisme responsabile în faţa comunităţii;
principiul subsidiarităţii, respectiv coborârea deciziei la un nivel cât mai apropiat de comunitatea locală

Efectele regionalizarii:

dispariţia unui nivel administrativ- teritorial, cel al judeţelor;
nivelul regional care se va situa deasupra oraşelor şi comunelor
regiunile pot lua locul judeţelor, ca unităţi administrativ teritoriale majore, cu întindere extinsă şi atribuţii proprii

TIPURI DE REGIONALIZARE

Formula spaniola

regionalizarea politică, care generează efecte similare federalismului
este constituţională adoptarea de norme cu putere de lege, valide pe teritoriul regiunii în cauză
se situează în proximitatea cadrului federal de organizare
este criticabila pentru ca tinde să genereze controverse similare federalismului etnic
acest model poate exacerba tendinţele de izolare regională

Formula franceza

regionalizarea ca strategie administrativă, lipsită de dimensiuni politice, care nu dă naştere unei autoguvernări politice, cu alegerea unor consilii regionale şi unui preşedinte de consiliu;
model încadrabil în paradigma statului unitar descentralizat
o soluţie mult mai prudentă din punct de vedere constituţional
diferenţa între judeţe, comune, oraşe şi aceste noi entităţi este că acestea din urmă trebuie să aibă calitatea de persoane juridice de drept privat, rezultat al asocierii benevole, ca expresie a voinţei cetăţenilor, spre deosebire de actualele forme de organizare care sunt considerate persoane juridice de drept public
asociaţiile de comune, oraşe, judeţe prezintă avantajul de a putea angaja administratori publici şi personal calificat, a gestiona în comun servicii publice prea costisitoare pentru a fi gestionate separat, a aplica împreună cu mai mult succes pentru finanţări etc.
soluţia pentru a ieşi din dilema judeţ versus regiune este dată de consacrarea constituţională a principiului subsidiarităţii potrivit căruia entitatea administrativă superioară acţionează numai dacă şi în măsura în care obiectivele acelei acţiuni nu pot fi îndeplinite de o altă entitate administrativă situată la un nivel inferior

În opinia Comisiei, o nouă delimitare a judeţelor trebuie să ia în calcul geografia, tradiţia, capacitatea administrativă, diferenţele de cultură politică. Ma intreb in acest context cum ar comenta cei care au facut acest raport impartirea teritoriala gandita intr-un proiect de lege initiat de toti parlamentarii UDMR, care a trecut prin aprobare tacita la Senat luna trecuta? Iata in ce fel vad maghiarii impartirea tarii pe regiuni.

Macroregiunea I:
1. Regiunea Botosani-Suceava
2. Regiunea Bacau-Iasi-Neamt-Vaslui
3. Regiunea Braila-Buzau-Galati-Vrancea
Macroregiunea II:
1. Regiunea Constanta-Tulcea
2. Bucuresti
3. Regiunea Calarasi-Ialomita-Ilfov
4. Regiunea Giurgiu-Teleorman
5. Regiunea Dolj-Mehedinti-Olt
Macroregiunea III:
1. Regiunea Gorj-Valcea
2. Regiunea Arges-Dambovita-Prahova
Macroregiunea IV:
1. Regiunea Arad – Caras-Severin – Timisoara
2. Regiunea Alba-Hunedoara
3. Regiunea Sibiu-Brasov
Macroregiunea V:
1. Regiunea Covasna-Harghita-Mures
2. Regiunea Bistrita-Nasaud – Cluj – Maramures
3. Regiunea Bihor – Salaj – Satu-Mare

Pentru oricine e clar ca microregiunea V a fost gandita in baza principiului apartenetei etnice a locuitorilor. Iata si actualele regiuni de dezoltare, pentru o analiza comparativa:

Denumirea şi componenţa regiunilor de dezvoltare în România

1. Regiunea de dezvoltare Nord – Est – care grupează
judeţele Bacău, Botoşani, Iaşi, Neamţ, Suceava şi Vaslui;
2. Regiunea de dezvoltare Sud – Est – care grupează
judeţele Brăila, Buzău, Constanţa, Galaţi, Vrancea şi Tulcea;
3. Regiunea de dezvoltare Sud – Muntenia – care grupează
judeţele Argeş, Călăraşi, Dâmboviţa, Giurgiu, Ialomiţa, Prahova şi
Teleorman;
4. Regiunea de dezvoltare Sud – Vest Oltenia – care
grupează judeţele Dolj, Gorj, Mehedinţi, Olt şi Vâlcea;
5. Regiunea de dezvoltare Vest – care grupează judeţele
Arad, Caraş–Severin, Hunedoara şi Timiş;
6. Regiunea de dezvoltare Nord – Vest – care grupează
judeţele Bihor, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Sălaj, Satu–Mare şi
Maramureş;
7. Regiunea de dezvoltare Centru – care grupează judeţele
Alba, Braşov, Covasna, Harghita, Mureş şi Sibiu;
8. Regiunea de dezvoltare Bucureşti – Ilfov – care grupează
municipiul Bucureşti şi judeţul Ilfov

Asa zisul “Tinut Secuiesc” isi gaseste linistea in formula propusa de UDMR, fara asocierea actuala cu Alba, Brasov si Sibiu. De asemenea, Satu Mare, Bihor si Salaj se simt mai bine potrivit proiectului in aceasta formula decat alaturi de judetele Cluj, Maramures si Bistrita Nasaud. Oricum, judetele nu pot fi grupate decat cu acordul cetatenilor. Bun. Pe de alta parte, comisia de la Cotroceni afirma ca “orice efort de reorganizare administrativă trebuie să ia în considerare dimensiunile care ţin de protecţia minorităţilor naţionale”. In ce fel trebuie asigurata aceasta protectie? Raspunsul pare sa-l dea tot aceasta comisie invocand anumite precizari din Carta europeană a limbilor regionale sau minoritare, document ratificat de către România, care pledeaza pentru “respectarea ariei geografice a fiecărei limbi regionale sau minoritare, în aşa fel încât diviziunile administrative existente ori noi să nu constituie un obstacol pentru promovarea respectivei limbi regionale sau minoritare”. Sau, daca vorbim de Convenţia cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale, „părţile se vor abţine să ia măsuri care, modificând proporţiile populaţiei din arii locuite de persoane aparţinând minorităţilor naţionale, sunt îndreptate împotriva drepturilor şi libertăţilor decurgând din principiile înscrise în prezenta convenţie-cadru”. Acum, dupam mine e absurd sa mai gandim granite fizice intre regiuni, pentru ca nimeni nu va pune sarma ghimpata intre Harghita si Covasna sau intre Cluj si Salaj, desi trebuie sa recunoastem ca aceste granite exista inca la nivel mental la ultranationalistii unguri sau romani. Cel mai bine putem intelege acest lucru (disparitia granitelor) trecand pe teritoriul UE dintr-o tara in alta ca si cum am traversa teritoriul unui singur stat. Ce avem de facut la noi acasa e sa ne organizam mai bine, pe baza asocierilor liber consimtite intre judete sau regiuni, sa administram intr-o mult mai mare masura propriile resurse pentru a nu mai avea sentimentul ca suntem furati de administratia centrala, sa decidem local asupra prioritatilor pe care le avem, toate acestea pentru a ne dezvolta mai rapid. Restul discutiilor, cu sperietoarea maghiara, sunt parte a unei strategii centraliste care ne-a impiedicat in ultimii 20 de ani sa evoluam.

13 thoughts on “Regionalizarea si sperietoarea maghiara

  1. radu

    O problema care ramane inca spinoasa pentru ardeleni. Mai ales in mediul de afaceri care se uita lung la banii care se scurg din teritoriu catre centru fara sa se mai intoarca in investitii concrete sau in dezvoltarea infrastructurii. Pentru ei ar conta o mai mare regionalizare fiscala care sa le permite sa-si vada de treaba…

    Răspunde
  2. vlad

    super articolul! si eu rumeg chestiunea

    totusi pentru mine chestiunea maghiara nu e doar o ”sperietoare”, ci e o realitate, pe care stimabilii o afirma an de an. Dar noi, asa ingaduitori si de buna-credinta le oferim mereu noi si noi circumstante atenuante. mai mult chiar, din ce am vazut la bravii nostri presari zilele astea, ii invinovatim pe ai nostri de extremism, cum isi permit domle sa se enerveze cand aud aberatii si cerinte neconstitutionale? dar cum isi permit, de unde atata intoleranta? (viziunea ăstora ar preschimba Romania intr-o casă de toleranță).
    cineva foarte destept zicea ca indignarea e un simț esențial al umanului, componentă intimă a bunului-simț.

    pentru mine e limpede: ei nu se joaca, chiar cer si stiu ce cer. noi, insa, ne jucam de-a intelectualii fini, împăciuitori și toleranți. când cineva aruncă ambalaje în plină stradă sau scuipă sau mai știu eu ce face, normal e să-l tragem de mâneca. cu atât mai mult când un grup organizat își face obișnuință din a se manifesta anticonstituțional. văd că ne invadează încet-încet moda europenistă a corectitudinii politice, conform căreia confortul minorităților ajunge un soi de datorie a majorității și, precum un bulgăre la vale, sunt mereu, mereu nemulțumite, mereu, mereu cer mai mult și stigmatizează majoritatea cu apelative gen: intoleranță, discriminare, naționalism, ignoranță etc.
    Asta este noua religie a Multiculturalismului, predat cu mult sârg și în Universtitățile noastre. Cine nu vrea să facă parte din ciorba fără identitate a popoarelor… e un Reacționar retrograt. Da, sunt foarte pornit pe spiritul nostru prost de bun. UE ar trebui sa invete de la cea mai longeviva Constitutie a democratiei (SUA) si de la Acel model de multiculturalism, unde fiecare grup etnic are propriul chip, propria identitate fără atentate la adresa Constituției!
    Ce le lipsește maghiarilor azi in România? Un stindard pentru Tinutul Secuiesc? o limba oficiala? sau ce? scuze că mă revărs pe blogul tău

    stiu ca aici nu prea coincidem in opinii. eu sunt ala care pune mai degraba raul in fata. o fi bine, n-o fi? ce e sigur e ca strica somnul🙂

    Răspunde
  3. raulchis Autor articol

    nu trebuie sa avem aceleasi opinii. eu nu sustin federalismul, ci modelul francez de regionalizare; cred ca nu e nici un pericol aici; pur si simplu cred ca e normal sa isi administreze fiecare localitate intr-o mai mare masura resursele; nu ma intereseaza povestea etnica si nici pasiunile astea pe care le provoaca; cred ca, la fel ca maghiarii, avem si noi capacitatea sa ne conservam limba si traditiile (as vrea, insa, ca popor, sa scapam de unele naravuri care nu ne fac cinste si sa luam lucrurile bune de la confratii maghiari- a nu se interpreta ca ei sunt perfecti🙂

    Răspunde
  4. vlad

    da, si mie mi se pare fortata ideea federalizarii.

    in ce-i priveste pe confrati, nu inteleg la ce naravuri faci referire, daca este vorba de raportarea noastra la ei. nu cred ca sunt patetic atunci cand sustin ca suntem printre cele mai tolerante popoare. In Dobrogea au convietuit o multime de etnii in decursul timpului… si acum vine UE sa ne explice cum e cu multiculturalismul.
    sigur, daca nu vorbim de raportarea reciproca, avem ce prelua de la ei: rigoare, cultul muncii, disciplina, etc

    mie imi persista intrebarea: ce anume din fiinta statului roman le impiedica lor buna-dezvoltare?
    ce le lipseste ca sa fie fericiti AICI? cum ne-am putea adapta mai bine la nevoile lor, la idealurile lor romantice/pasoptiste?
    numai ei stiu, daca stiu

    Răspunde
  5. A.T.

    Articolul e foarte bun, de mult timp n-am mai citit asa un articol bun, eu sustin modelul spaniol care chiar permine dezvoltarea regionala, doresc din rasputeri sa terminam in a fi o imitatie a Frantei, un kitsch, mai tot ce am putut copia am copiat de la francezi, de la drapel pe verticala, la masini de politie, structura televiziunii publice etc. E timpul sa ne largim orizontul.
    Modelul francez e prea limitat, nu exista autonomie in modelul francez. Daca nu ma insel in Franta tot ce face consiliul ala regional e sa administreze scolile, o gogoasa numita regiune.

    Răspunde
  6. A.T.

    Inca ceva, probabil cea mai toleranta tara din Europa e Spania, ca Romania poate fi un exemplu in Europa asta e pura propaganda a unora, in opinia mea, daca e un exemplu de ce avem inca „o problema”? tocmai pentru ca nu s-a ajuns inca la un consens. Consens care sa rezolve „problema”.

    Răspunde
  7. raulchis Autor articol

    vlad: pentru a intelege de ce nu se simt uneori maghiarii confortabil in Ro, probabil ca ar trebui sa cunosti mai multi intelectuali din randul lor si sa le asculti deschis problemele; asta chiar nu mi s-ar parea greu de realizat; despre naravuri, am mai vorbit si chiar tu spui ce putem prelua de la ei: „rigoare, cultul muncii, disciplina etc”; sunt de acord cu si cu „etc”.

    Răspunde
  8. raulchis Autor articol

    A.T.: – curios, am si eu acelasi sentiment ca modelul francez e cam tampit pentru noi, pentru ca e unul al duplicitatilor; am fost, cred, foarte bine manipulat devreme ce mi-e frica cumva sa nu punem in act o regionalizare adevarata.

    Răspunde
  9. vlad

    raul, ei sunt minoritatea cu cele mai multe drepturi, ști? intelectualii vor vrea mai mult, mereu. tot ei, intelectualii, otrăvesc azi Europa și universitățile ei cu acele concepte sinistre de multiculturalism și corectitudine politică. intelectualii sunt cei mai pasibili de a-și pierde bunul-simț, pentru că fac uz de sofisme până ajung ei înșiși să le creadă. nu uita că toată intelectualitatea cea vestită a Franței susținea la un moment dat comunismul Rusiei, doar din resentiment față de Hitler. cine pleca urechea la ea atunci, nu se alegea cu cele mai sănătoase idei.
    eu unul m-am lecuit cu intelectuali rasați. dar poate nu la ei faci trimitere. nu știu.
    chiar că aș fi foarte curios să știu ce le lipsește intelectualilor fini maghiari. primul lucru îl pot intui singur: o Universitate… doar de aici pornește tot tăvălugul ideatic. e imperios necesară (pentru cauză, se înțelege)

    Răspunde
  10. vlad

    A.T.

    zici: ”probabil cea mai tolerantă țară din Europa e Spania”

    hmmm, deci la noi era gruparea aceea separatistă (moldovenească?). credeam că lucrurile stau invers. e cel puțin hilar să-i cataloghezi ca cel mai tolerant popor.

    apoi: ”dacă România poate fi un exemplu, de ce avem o problemă?”
    numește-o, fii bun. nu arunca doar așa o petardă. ce problemă avem? cât timp liderii (politici) ai maghiarilor nu-și vâră coada, nu există nicio problemă. românii relaționează foarte bine cu maghiarii. aa, dacă te gândești că avem o problemă pentru că românii ăștia nu vor să priceapă că ungurii trebuie purtați pe palme și au drepturi mult mai multe, inclusiv anticonstituționale… atunci, da, avem o problema.apropo, A vine de Atilla?
    sunt tendențios pentru că nu-mi plac insinuanții, care nu sunt în stare nici măcar să-și dezvăluie numele. pur și simplu ai insinuat că există o problemă (pe care nu ai numit-o concret), și nu ai uitat să precizezi că așa-zisa toleranță a românilor e simplă Propagandă.
    pentru mine rămâi un Atilla resentimentar și agitator cu astfel de petarde de fum.

    Răspunde
  11. A.T.

    „Problema” e tocmai isteria ce se declanseaza din te miri ce. Cand au vrut sa invete ungureste la scoala a fost la fel, ziceau unii ca sa se duca in Ungaria sa invete ungureste ca aici se invata doar romaneste. Liderii maghiari cer pentru ca e normal sa ceara, ce, ar trebui sa stea capra? (scuze pentru unii)🙂 e firesc sa apere interesele grupului din care fac parte, si romanii din Ardeal ar fi facut la fel. Ar fi fost de toata jena sa zica, noi ca buni romani nu mai invatam ungureste, renuntam la obiceiurile, traditiile noastre ba chiar si indemnam pe toti maghiarii din Romania sa-si romanizeze numele.
    Nu cred ca existenta ETA face Spania sa fie mai putin toleranta.
    Nu sunt ungur, sunt roman, dar as prefera o Romanie mai ca Ungaria ca si civilizatie decat alt model mai spre Asia.
    Eu cred ca daca Romania ar fi fost o tara model, cu oameni de caracter sau macar mai civilizata, astazi mai ca n-ar mai fi existat unguri in Romania, si-ar fi dorit sa fie romani, asa nici romanii nu-si mai doresc sa fie romani, ce pretentii sa mai ai de la altii.
    Sper ca nu te-am necajit prea tare🙂

    Răspunde
  12. vladp9

    ne lămurește A.vocatul fără cauză:

    ”Cand au vrut sa invete ungureste la scoala a fost la fel, ziceau unii ca sa se duca in Ungaria sa invete ungureste ca aici se invata doar romaneste.”
    Cam amesteci apele. Cum îți ziceam și mai sus: petarde de fum, în lipsă de argumente substanțiale. Cei care au cerut așa ceva constituie excepții vadimice, iar tu ridici la rang de regulă incidente izolate, extrapolând o umbră compromițătoare peste toți românii de bun-simț, care, apropo, trăiesc foarte bine alături de vecinii maghiari, până începe să le fiarbă sângele agitat de liderii politici.

    ”e firesc sa apere interesele grupului din care fac parte, si romanii din Ardeal ar fi facut la fel.”
    Nu te cunosc, habar n-am ce pregătire ai, dar asta chiar e aiuritor? De când pretențiile anticonstituționale sunt menite să apere interesele unui grup? A, dacă e unul separatist ca cel basc, atunci are logică, altfel nu.
    Românii din Ardeal ar fi făcut ce? Tu îi pui pe picior de egalitate pe majoritari si pe minoritari? Pe bune, ești ceva profesor de multiculturalism, sau doar un adolescent teribilist?

    ”Ar fi fost de toata jena sa zica, noi ca buni romani nu mai invatam ungureste, renuntam la obiceiurile, traditiile noastre”
    Cine le-a cerut VREODATĂ așa ceva, să renunțe la limbă și la obiceiuri? ÎN SCHIMB, au DATORIA să învețe româna, dacă vor să se descurce la nivel oficial. Altfel pa și pusi. Sau ai pretenția să ne băgăm noi translatori în Ținutul Secuiesc?

    ”Nu cred ca existenta ETA face Spania sa fie mai putin toleranta.”
    Cu alte cuvinte atentatele teroriste și criminalitatea organizată împotriva cetățenilor unei țări nu afectează permisivitatea comunității respective. Ești de nota 10. Bine că ți s-a părut pertinentă comparația între noi și spanioli.

    ”nici romanii nu-si mai doresc sa fie romani”
    Nu știu în ce medii te învârți, dar sigur nu printre români. Genul ăsta de regrete și de lamentări aparțin unor oameni veșnic nemulțumiți. Dacă se nășteau americani își blestemau soarta și și-ar fi dorit să fie canadieni (și invers)

    nu m-ai necăjit, sunt foarte obișnuit cu progresiști la tot pasul. voi sunteți viitorul sumbru al umanității, nu-mi fac iluzii

    Răspunde

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s