„Költők koszorúja”

Marko Bela vrea sa initieze un proiect de lege care sa-i oblige pe elevii romani sa invete limba maghiara: „Eu sunt convins că ar fi spre avantajul copiilor români că în aceste zone unde există populaţie maghiară importantă să înveţe limba maghiară”, a declarat marele sef de clan udemerist.

Sigur nu v-ati prins unde bate Marko cu proiectul asta! Nu vrea sa auda „jo napot kivanok” in loc de „buna ziua”, nu vrea recistigarea patriei pierdute la Trianon etc. Nu, omul e poet, nu un expert in viersurile separatismului cantate cu lira politicianismului. De-astia imi sunt poate Tokes sau Toro. Morko e altceva, e numai un poet al minoritatilor. Si asta doare. Daca si romanii ar sti ungureste, daca UDMR ar ajunge din nou la guvernare, daca odata ajunsi acolo s-ar insuruba in scaunul invatamantului, poemele lui Marko Bela ar ingrosa bibliografia obligatorie la nivel national, care bibliografie ar arata astfel:

Poetul national, international si galactic, Marko Bela:

• A szavak városában (Editura Kriterion, Bucureşti, 1974)
• Sárgaréz évszak (Ed. Dacia, Cluj, 1977)
• Lepkecsontváz (Ed. Kriterion, Bucureşti, 1980)
• Az örök halasztás (Ed. Kriterion, Bucureşti, 1982)
• Talanítás (Ed. Kriterion, Bucureşti, 1984)
• Szarka-telefon. Versek kisfiúknak-kislányoknak (Ed. Ion Creangă, Bucureşti, 1984)
• Friss hó a könyvön (Ed. Kriterion, Bucureşti, 1987)
• Mindenki autóbusza (Ed. Magvető, Budapesta, 1989)
• Égő évek (Ed. Kriterion, Bucureşti, 1989)
• Tücsöknóta. Versek kisfiúknak, kislányoknak (Ed. Ion Creangă, Bucureşti, 1990)
• Szerelmes szonettkoszorú (Ed. Pallas-Akadémia Könyvkiadó, Miercurea Ciuc, 2002)
• Költők koszorúja (Ed. Pallas-Akadémia Könyvkiadó, Miercurea Ciuc, 2002)
• Balkáni fohász (Ed. Pallas-Akadémia Könyvkiadó, Miercurea Ciuc, 2003)

Tu daca ai fi un biet copil roman cu ce poezie ai incepe?